Bíblia CORNILESCU
Provérbios 19
1 Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. –
2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. –
3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. –
4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
6 Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. –
7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. –
8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. –
9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, –
10 Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. –
11 Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. –
12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. –
13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. –
14 Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. –
15 Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. –
16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. –
17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. –
18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. –
19 Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. –
20 Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! –
21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. –
22 Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. –
23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. –
24 Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. –
25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră… pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –
26 Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. –
27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. –
28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. –
29 Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
You must be logged in to post a comment Login