Salmos

1. (O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu.) Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.

2. Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pămîntul şi lumea, din vecinicie în vecinicie, Tu eşti Dumnezeu!

3. Tu întorci pe oameni în ţărînă, şi zici: ,,Întoarceţi-vă fiii oamenilor!``

4. Căci înaintea Ta, o mie de ani sînt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

5. Îi mături, ca un vis: dimineaţa, sînt ca iarba, care încolţeşte iarăş:

6. înfloreşte dimineaţa, şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă.

7. Noi sîntem mistuiţi de mînia Ta, şi îngroziţi de urgia Ta.

8. Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre, şi scoţi la lumina Feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.

9. Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.

10. Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mîndreşte omul în timpul lor nu este decît trudă şi durere, căci trece iute, şi noi sburăm.

11. Dar cine ia seama la tăria mîniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?

12. Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!

13. Întoarce-te, Doamne! Pînă cînd zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!

14. Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli.

15. Înveseleşte-ne tot atîtea zile cîte ne-ai smerit, tot atîţia ani cît am văzut nenorocirea!

16. Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta fiilor lor!

17. Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mînilor noastre, da, întăreşte lucrarea mînilor noastre!

1. Celce stă supt ocrotirea Celui Prea Înalt, şi se odihneşte la umbra Celui Atoputernic,

2. zice despre Domnul: ,,El este locul meu de scăpare, şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!``

3. Da, El te scapă de laţul vînătorului, de ciumă şi de pustiirile ei.

4. El te va acoperi cu penele Lui, şi te vei ascunde supt aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!

5. Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care sboară ziua,

6. nici de ciuma, care umblă în întunerec, nici de molima, care bîntuie ziua nameaza mare.

7. O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.

8. Doar vei privi cu ochii, şi vei vedea răsplătirea celor răi.

9. Pentrucă zici: ,,Domnul este locul meu de adăpost!`` şi faci din Cel Prea Înalt turnul tău de scăpare,

10. de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, nici o urgie nu se va apropia de cortul tău.

11. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale;

12. şi ei te vor duce pe mîni, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.

13. Vei păşi peste lei şi peste năpîrci, şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. -

14. ,,Fiindcă Mă iubeşte-zice Domnul-deaceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu.

15. Cînd Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strîmtorare, îl voi izbăvi şi -l voi proslăvi.

16. Îl voi sătura cu viaţă lungă, şi -i voi arăta mîntuirea Mea``.

1. (Un psalm. O cîntare pentru ziua Sabatului.) Frumos este să lăudăm pe Domnul, şi să mărim Numele Tău, Prea Înalte,

2. să vestim dimineaţa bunătatea Ta, şi noaptea credincioşia Ta,

3. cu instrumentul cu zece coarde şi cu alăuta, în sunetele arfei.

4. Căci Tu mă înveşeleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cînt de veselie, cînd văd lucrarea mînilor Tale.

5. Cît de mari sînt lucrările Tale, Doamne, şi cît de adînci sînt gîndurile Tale!

6. Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

7. Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

8. Dar Tu, Doamne, eşti înalţat în veci de veci!

9. Căci iată, Doamne, vrăjmaşii Tăi, iată vrăjmaşii Tăi pier: toţi cei ce fac răul sînt risipiţi.

10. Dar mie, Tu-mi dai puterea bivolului, şi m'ai stropit cu untdelemn proaspăt.

11. Ochiul meu îşi vede împlinită dorinţa faţă de vrăjmaşii mei, şi urechea mea aude împlinirea dorinţei mele faţă de protivnicii mei cei răi.

12. Cel fără prihană înverzeşte ca finicul, şi creşte ca cedrul din Liban.

13. Cei sădiţi în Casa Domnului, înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.

14. Ei aduc roade şi la bătrîneţă, sînt plini de suc şi verzi,

15. ca să arate că Domnul este drept, El Stînca mea, în care nu este nelegiuire.

1. Domnul împărăţeşte, îmbrăcat cu măreţie; Domnul este îmbrăcat şi încins cu putere: de aceea lumea este tare şi nu se clatină.

2. Scaunul Tău de domnie este aşezat din vremuri străvechi; Tu eşti din vecinicie!

3. Rîurile vuiesc, Doamne, rîurile vuiesc tare, rîurile se umflă cu putere.

4. Dar mai puternic decît vuietul apelor mari, şi mai puternic decît vuietul valurilor năpraznice ale mării, este Domnul în locurile cereşti.

5. Mărturiile Tale sînt cu totul adevărate; sfinţenia este podoaba Casei Tale, Doamne, pentru tot timpul cît vor ţinea vremurile.

1. Doamne, Dumnezeul răzbunărilor, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!

2. Scoală-Te, Judecătorul pămîntului, şi răsplăteşte celor mîndri după faptele lor!

3. Pînă cînd vor birui cei răi, Doamne, pînă cînd vor birui cei răi?

4. Ei ţin cuvîntări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.

5. Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.

6. Junghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani,

7. şi zic: ,,Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!``

8. Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?

9. Cel ce a sădit urechea, s'ar putea să n'audă? Cel ce a întocmit ochiul, s'ar putea să nu vadă?

10. Cel ce pedepseşte neamurile, s'ar putea să nu pedepsească, El, care a dat omului pricepere?

11. Domnul cunoaşte gîndurile omului: ştie că sînt deşerte.

12. Ferice de omul, pe care -l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care -l înveţi din Legea Ta,

13. ca să -l linişteşti în zilele nenorocirii, pînă se va săpa groapa celui rău!

14. Căci Domnul nu lasă pe poporul Său, şi nu-Şi părăseşte moştenirea.

15. Ci se va face odată judecata după dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.

16. Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?

17. De n'ar fi Domnul ajutorul meu, cît de curînd ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!

18. Oridecîte ori zic: ,,Mi se clatină piciorul!`` bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.

19. Cînd gînduri negre se frămîntă cu grămada înlăuntrul meu, mîngîierile Tale îmi înviorează sufletul.

20. Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie, ei cari pregătesc nenorocirea la adăpostul legii?

21. Ei se strîng împotriva vieţii celui neprihănit, şi osîndesc sînge nevinovat.

22. Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stînca mea de adăpost.

23. El va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.

1. Veniţi să cîntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stînca mîntuirii noastre.

2. Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cîntece în cinstea Lui!

3. Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

4. El ţine în mînă adîncimile pămîntului, şi vîrfurile munţilor sînt ale Lui.

5. A Lui este marea, El a făcut -o, şi mînile Lui au întocmi uscatul:

6. veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

7. Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

8. ,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

9. unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au încercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

10. Patruzeci de ani M'am scîrbit de neamul acesta, şi am zis: ,,Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.``

11. De aceea am jurat în mînia Mea: ,,Nu vom intra în odihna Mea!``

1. Cîntaţi Domnului o cîntare nouă! Cîntaţi Domnului, toţi locuitorii pămîntului!

2. Cîntaţi Domnului, binecuvîntaţi Numele Lui, vestiţi din zi în zi mîntuirea Lui!

3. Povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!

4. Căci omul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decît toţi dumnezeii.

5. Căci toţi dumnezeii popoarelor sînt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile.

6. Strălucirea şi măreţia sînt înaintea Feţei Lui, slava şi podoaba sînt în locaşul Lui cel sfînt.

7. Familiile popoarelor, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste!

8. Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui! Aduceţi daruri de mîncare, şi intraţi în curţile Lui!

9. Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pămîntului!

10. Spuneţi printre neamuri: ,,Domnul împărăţeşte! Deaceea lumea este tare, şi nu se clatină.`` Domnul judecă popoarele cu dreptate.

11. Să se bucure cerurile, şi să se veselească pămîntul; să mugească marea cu tot ce cuprinde ea!

12. Să tresalte cîmpia, cu tot ce e pe ea, toţi copacii pădurii să strige de bucurie

13. înaintea Domnului! Căci El vine, vine să judece pămîntul. El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele după credincioşia Lui.

1. Domnul împărăţeşte: să se veselească pămîntul, şi să se bucure ostroavele cele multe!

2. Norii şi negura îl înconjoară, dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Său de domnie.

3. Înaintea Lui merge focul, şi arde dejur împrejur pe protivnicii Lui.

4. Fulgerile Lui luminează lumea: pămîntul Îl vede şi se cutremură.

5. Munţii se topesc ca ceara înaintea Domnului, înaintea Domnului întregului pămînt.

6. Cerurile vestesc dreptatea Lui, şi toate popoarele văd slava Lui.

7. Sînt ruşinaţi, toţi cei ce slujesc icoanelor, şi cari se fălesc cu idolii: toţi dumnezeii se închină înaintea Lui.

8. Sionul aude lucrul acesta, şi se bucură, se veselesc fiicele lui Iuda de judecăţile Tale, Doamne!

9. Căci Tu, Doamne, Tu eşti Cel Prea Înalt peste tot pămîntul, Tu eşti prea înălţat mai pe sus de toţi dumnezeii.

10. Urîţi răul, ceice iubiţi pe Domnul! El păzeşte sufletele credincioşilor Lui, şi -i izbăveşte din mîna celor răi.

11. Lumina este sămănată pentru cel neprihănit, şi bucuria pentru cei cu inima curată.

12. Neprihăniţilor, bucuraţi-vă în Domnul, şi măriţi prin laudele voastre sfinţenia Lui!

1. (Un psalm.) Cîntaţi Domnului o cîntare nouă, căci El a făcut minuni. Dreapta şi braţul Lui cel sfînt I-au venit în ajutor.

2. Domnul Şi -a arătat mîntuirea, Şi -a descoperit dreptatea înaintea neamurilor.

3. Şi -a adus aminte de bunătatea şi credincioşia Lui faţă de casa lui Israel: toate marginile pămîntului au văzut mîntuirea Dumnezeului nostru.

4. Strigaţi către Domnul cu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pămîntului! Chiuiţi, strigaţi, şi cîntaţi laude!

5. Cîntaţi Domnului cu arfa, cu arfa şi cu cîntece din gură!

6. Cu trîmbiţe şi sunete din corn, strigaţi de bucurie înaintea Împăratului, Domnului!

7. Să urle marea cu tot ce cuprinde ea, să chiuie lumea şi cei ce locuiesc pe ea,

8. să bată din palme rîurile, să strige de bucurie toţi munţii

9. înaintea Domnului! Căci El vine să judece pămîntul! El va judeca lumea cu dreptate, şi popoarele cu nepărtinire.

1. Domnul împărăţeşte: popoarele tremură; El şade pe heruvimi: pămîntul se clatină.

2. Domnul este mare în Sion, şi înalţat peste toate popoarele.

3. Să laude oamenii Numele Tău cel mare şi înfricoşat, căci este sfînt!

4. Să laude oamenii tăria Împăratului, căci iubeşte dreptatea! Tu întăreşti dreptatea, Tu faci dreptate şi judecată în Iacov.

5. Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă înaintea aşternutului picioarelor Lui, căci este sfînt!

6. Moise şi Aaron, dintre preoţii Lui, şi Samuel, dintre ceice chemau Numele Lui, au chemat pe Domnul, şi El i -a ascultat.

7. El le -a vorbit din stîlpul de nor; ei au păzit poruncile Lui şi Legea, pe care le -a dat -o El.

8. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai ascultat; ai fost pentru ei un Dumnezeu iertător, dar i-ai pedepsit pentru greşelile lor.

9. Înălţaţi pe Domnul, Dumnezeul nostru, şi închinaţi-vă pe muntele Lui cel sfînt! Căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfînt!

1. (Un psalm de laudă.) Strigaţi de bucurie către Domnul, toţi locuitorii pămîntului!

2. Slujiţi Domnului cu bucurie, veniţi cu veselie înaintea Lui.

3. Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! El ne -a făcut, ai Lui sîntem: noi sîntem poporul Lui şi turma păşunei Lui.

4. Intraţi cu laude pe porţile Lui, intraţi cu cîntări în curţile Lui! Lăudaţi -L şi binecuvîntaţi -I Numele.

5. Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ţine în veci, şi credincioşia Lui din neam în neam.

1. (Un psalm al lui David.) Voi cînta bunătatea şi dreptatea; Ţie, Doamne, Îţi voi cînta.

2. Mă voi purta cu înţelepciune pe o cale neprihănită. -Cînd vei veni la mine? -Voi umbla cu inima fără prihană, în mijlocul casei mele.

3. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătoşilor; ea nu se va lipi de mine.

4. Inima stricată se va depărta de mine; nu vreau să cunosc pe cel rău.

5. Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici; pe cel cu priviri trufaşe şi cu inima îngîmfată, nu -l voi suferi.

6. Voi avea ochii îndreptaţi asupra credincioşilor din ţară, ca să locuiască lîngă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.

7. Cel ce se dedă la înşelăciune nu va locui în casa mea; cel ce spune minciuni nu va sta înaintea mea.

8. În fiecare dimineaţă voi nimici pe toţi cei răi din ţară, ca să stîrpesc din cetatea Domnului pe toţi ceice săvîrşesc nelegiuirea.

1. (O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!

2. Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!

3. Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.

4. Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.

5. Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.

6. Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;

7. nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.

8. În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.

9. Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,

10. din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.

11. Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.

12. Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.

13. Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.

14. Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.

15. Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.

16. Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.

17. El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.

18. Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!

19. Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,

20. ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;

21. pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,

22. cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.

23. El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,

24. Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``

25. Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.

26. Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.

27. Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.

28. Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.

1. Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfînt!

2. Binecuvintează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui!

3. El îţi iartă toate fărădelegile tale El îţi vindecă toate boalele tale;

4. El îţi izbăveşte viaţa din groapă, El te încununează cu bunătate şi îndurare;

5. El îţi satură de bunătăţi bătrîneţa, şi te face să întinereşti iarăş ca vulturul.

6. Domnul face dreptate şi judecată tuturor celor asupriţi.

7. El Şi -a arătat căile Sale lui Moise, şi lucrările Sale copiilor lui Israel.

8. Domnul este îndurător şi milostiv, îndelung răbdător si bogat în bunătate.

9. El nu Se ceartă fără încetare, şi nu ţine mînia pe vecie.

10. Nu ne face după păcatele noastre, nu ne pedepseşte după fărădelegile noastre.

11. Ci cît sînt de sus cerurile faţă de pămînt, atît este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;

12. cît este de departe răsăritul de apus, atît de mult depărtează El fărădelegile noastre dela noi.

13. Cum se îndură un tată de copiii lui, aşa Se îndură domnul de ceice se tem de El.

14. Căci El ştie din ce sîntem făcuţi; Îşi aduce aminte că sîntem ţărînă.

15. Omul! zilele lui sînt ca iarba, şi înfloreşte ca floarea de pe cîmp.

16. Cînd trece un vînt peste ea, nu mai este, şi locul pe care -l cuprindea, n'o mai cunoaşte.

17. Dar bunătatea Domnului ţine în veci pentru ceice se tem de El, şi îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor,

18. pentru ceice păzesc legămîntul Lui, şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le împlinească.

19. Domnul Şi -a aşezat scaunul de domnie în ceruri, şi domnia Lui stăpîneşte peste tot.

20. Binecuvîntaţi pe Domnul, îngerii Lui, cari sînteţi tari în putere, cari împliniţi poruncile Lui, şi cari ascultaţi de glasul cuvîntului Lui.

21. Binecuvîntaţi pe Domnul, toate oştirile Lui, robii Lui, cari faceţi voia Lui!

22. Binecuvîntaţi pe Domnul, toate lucrările Lui, în toate locurile stăpînirii Lui! Binecuvintează, suflete, pe Domnul!

1. Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

2. Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

3. Cu apele Îţi întocmeşti vîrful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul, şi umbli pe aripile vîntului.

4. Din vînturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori.

5. Tu ai aşezat pămîntul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.

6. Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,

7. dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă,

8. suindu-se pe munţi şi pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu.

9. Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s'o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.

10. Tu faci să ţîşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.

11. Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

12. Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.

13. Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.

14. Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:

15. vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.

16. Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe cari i -a sădit El.

17. În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostîrcul îşi are locuinţa în chiparoşi;

18. munţii cei înalţi sînt pentru ţapii sălbatici, iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.

19. El a făcut luna ca să arate vremile; soarele ştie cînd trebuie să apună.

20. Tu aduci întunerecul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;

21. puii de lei mugesc după pradă, şi îşi cer hrana dela Dumnezeu.

22. Cînd răsare soarele, ele fug înapoi, şi se culcă în vizuinile lor.

23. Dar omul iese la lucrul său, şi la munca lui, pînă seara.

24. Cît de multe sînt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pămîntul este plin de făpturile Tale.

25. Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

26. Acolo în ea, umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

27. Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

28. Le -o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mîna, ele se satură de bunătăţile Tale.

29. Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

30. Îţi trimeţi Tu suflarea: ele sînt zidite, şi înoieşti astfel faţa pămîntului.

31. În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

32. El priveşte pămîntul, şi pămîntul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

33. Voi cînta Domnului cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

34. Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.

35. Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!

1. Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui! Faceţi cunoscut printre popoare isprăvile Lui!

2. Cîntaţi, cîntaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!

3. Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul!

4. Alergaţi la Domnul şi la sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui!

5. Aduceţi-vă aminte de semnele minunate pe cari le -a făcut, de minunile şi de judecăţile rostite de gura Lui,

6. sămînţă a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleşii Săi!

7. Domnul este Dumnezeul nostru: Judecăţile Lui se aduc la îndeplinire pe tot pămîntul.

8. El Îşi aduce aminte totdeauna de legămîntul Lui, de făgăduinţele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om,

9. de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, şi de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac;

10. El l -a făcut lege pentru Iacov, legămînt vecinic pentru Israel,

11. zicînd: ,,Ţie îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire, care v'a căzut la sorţ.``

12. Pe atunci ei erau puţini la număr, foarte puţini la număr, şi străini în ţară;

13. mergeau dela un neam la altul, şi de la o împărăţie la un alt popor;

14. dar n'a dat voie nimănui să -i asuprească, şi a pedepsit împăraţi din pricina lor.

15. ,,Nu vă atingeţi de unşii Mei, -a zis El-şi nu faceţi rău proorocilor Mei!``

16. A chemat foametea asupra ţării, şi a tăiat orice mijloc de trai.

17. Le -a trimes înainte pe un om; Iosif a fost vîndut ca rob.

18. I-au strîns picioarele în lanţuri, l-au pus în fiare,

19. pînă la vremea cînd s'a întîmplat ce vestise el, şi pînă cînd l -a încercat Cuvîntul Domnului.

20. Atunci împăratul a trimes să -i scoată lanţurile, şi stăpînitorul popoarelor l -a izbăvit.

21. L -a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui,

22. ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrînii lui înţelepciunea.

23. Atunci Israel a venit în Egipt, şi Iacov a locuit în ţara lui Ham.

24. Domnul a înmulţit pe poporul Său foarte mult, şi l -a făcut mai puternic decît protivnicii lui.

25. Acestora le -a schimbat inima, pînă acolo că au urît pe poporul Lui, şi s'au purtat mişeleşte cu robii Săi.

26. A trimes pe robul Său Moise, şi pe Aaron, pe care -l alesese.

27. Prin puterea Lui, ei au făcut semne minunate în mijlocul lor, au făcut minuni în ţara lui Ham.

28. A trimes întunerec şi a adus negura, ca să nu fie neascultători la Cuvîntul Lui.

29. Le -a prefăcut apele în sînge, şi a făcut să le piară toţi peştii.

30. Ţara lor a forfotit de broaşte, pînă în odăile împăraţilor lor.

31. El a zis, şi au venit muşte otrăvitoare, păduchi pe tot ţinutul lor.

32. În loc de ploaie le -a dat grindină, şi flăcări de foc în ţara lor.

33. Le -a bătut viile şi smochinii, şi a sfărîmat copacii din ţinutul lor.

34. El a zis, şi au venit lăcuste, lăcuste fără număr,

35. cari au mîncat toată iarba din ţară, şi au mistuit roadele de pe cîmpiile lor.

36. A lovit pe toţi întîii născuţi din ţara lor, toată pîrga puterii lor.

37. A scos pe poporul Său cu argint şi aur, şi niciunul n'a şovăit dintre seminţiile Lui.

38. Egiptenii s'au bucurat de plecarea lor, căci îi apucase groaza de ei.

39. A întins un nor, ca să -i acopere, şi focul, ca să lumineze noaptea.

40. La cererea lor, a trimes prepeliţe, şi i -a săturat cu pîne din cer.

41. A deschis stînca, şi au curs ape, cari s-au vărsat ca un rîu în locurile uscate.

42. Căci Şi -a adus aminte de Cuvîntul Lui cel sfînt, şi de robul Său Avraam.

43. A scos pe poporul Său cu veselie, pe aleşii Săi în mijlocul strigătelor de bucurie.

44. Le -a dat pămînturile neamurilor, şi au pus stăpînire pe rodul muncii popoarelor,

45. ca să păzească poruncile Lui, şi să ţină legile Lui. Lăudaţi pe Domnul!

1. Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veci!

2. Cine va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului? Cine va putea vesti toată lauda Lui?

3. Ferice de cei ce păzesc Legea, de cei ce înfăptuiesc dreptatea în orice vreme!

4. Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău! Adu-Ţi aminte de mine, şi dă -i ajutorul Tău,

5. ca să văd fericirea aleşilor Tăi, să mă bucur de bucuria poporului Tău, şi să mă laud cu moştenirea Ta!

6. Noi am păcătuit ca şi părinţii noştri, am săvîrşit nelegiuirea, am făcut rău.

7. Părinţii noştri în Egipt n'au luat aminte la minunile Tale, nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale, şi au fost neascultători la mare, la marea Roşie.

8. Dar El i -a scăpat, din pricina Numelui Lui, ca să-Şi arate puterea.

9. A mustrat marea Roşie, şi ea s'a uscat; şi i -a trecut prin adîncuri ca printr'un pustiu.

10. I -a scăpat din mîna celui ce -i ura, şi i -a izbăvit din mîna vrăjmaşului.

11. Apele au acoperit pe protivnicii lor. N'a rămas unul măcar din ei.

12. Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cîntat laudele Lui.

13. Dar au uitat curînd lucrările Lui, şi n'au aşteptat împlinirea planurilor Lui.

14. Ci i -a apucat pofta în pustie, şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.

15. El le -a dat ce cereau; dar a trimes o molimă printre ei.

16. În tabără au fost geloşi pe Moise, şi pe Aaron, sfîntul Domnului.

17. Atunci s'a deschis pămîntul, şi a înghiţit pe Datan, şi s'a închis deasupra cetei lui Abiram.

18. Focul le -a aprins ceata, şi flacăra a mistuit pe cei răi.

19. Au făcut un viţel în Horeb. S'au închinat înaintea unui chip turnat,

20. şi au schimbat Slava lor, pe chipul unui bou, care mănîncă iarbă.

21. Au uitat pe Dumnezeu, Mîntuitorul lor, care făcuse lucruri mari în Egipt,

22. minuni în ţara lui Ham, semne minunate la marea Roşie.

23. Şi El a vorbit să -i nimicească: dar Moise, alesul său, a stătut la mijloc înaintea Lui, ca să -L abată dela mînia Lui şi să -L oprească să -i nimicească.

24. Ei au nesocotit ţara desfătărilor; n'au crezut în Cuvîntul Domnului,

25. ci au cîrtit în corturile lor, şi n'au ascultat de glasul Lui.

26. Atunci El a ridicat mîna şi a jurat că -i va face să cadă în pustie,

27. că le va doborî sămînţa printre neamuri, şi -i va împrăştia în mijlocul ţărilor.

28. Ei s'au alipit de Baal-Peor, şi au mîncat vite jertfite morţilor.

29. Au mîniat astfel pe Domnul prin faptele lor, şi o urgie a izbucnit între ei.

30. Dar Fineas s'a sculat şi a făcut judecată, şi astfel urgia s'a oprit.

31. Lucrul acesta i -a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie.

32. Ei au mîniat pe Domnul la apele Meriba; şi Moise a fost pedepsit din pricina lor.

33. Căci s'au răzvrătit împotriva Duhului Lui, şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.

34. Ei n'au nimicit popoarele, pe cari le poruncise Domnul să le nimicească.

35. Ci s-au amestecat cu neamurile, şi au învăţat faptele lor,

36. au slujit idolilor lor, cari au fost o cursă pentru ei.

37. Şi-au jertfit fiii şi fiicele la idoli,

38. au vărsat sînge nevinovat, sîngele fiilor şi fiicelor lor, pe cari i-au jertfit idolilor din Canaan, şi ţara a fost spurcată astfel prin omoruri.

39. S'au spurcat prin faptele lor, au desfrînat prin faptele lor.

40. Atunci Domnul S'a aprins de mînie împotriva poporului Său, şi a urît moştenirea Lui.

41. I -a dat în mînile neamurilor, cei ce îi urau au stăpînit peste ei,

42. vrăjmaşii lor i-au asuprit, şi au fost smeriţi supt puterea lor.

43. El de mai multe ori i -a izbăvit, dar ei s'au arătat neascultători în planurile lor, şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.

44. Dar El le -a văzut strîmtorarea, cînd le -a auzit strigătele.

45. Şi -a adus aminte de legămîntul Său, şi a avut milă de ei, după bunătatea Lui cea mare:

46. a stîrnit pentru ei mila tuturor celor ce i ţineau prinşi de război.

47. Scapă-ne, Doamne, Dumnezeul nostru, şi strînge-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfînt, şi să ne fălim cu lauda Ta!

48. Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din vecincie în vecinicie! Şi tot poporul să zică: ,,Amin! Lăudaţi pe Domnul!``

Significados: Israel, Samuel.

Você está lendo Salmos na edição CORNILESCU, Cornilescu, em Romeno.
Este lívro compôe o Antigo Testamento, tem 150 capítulos, e 2461 versículos.